Scandal de toata jena intre intelectualii braileni si galateni

Mentiune: randurile ce urmeaza mi-au fost trimise pe adresa de e-mail si am decis publicarea lor pe aceste blog, asa cum le-am primit. Intrucat subiectul nu-mi este familiar, dar implica persoane care se bucura de un anumit prestigiu in Braila si Galati, nu voi face niciun comentariu. Las la latitudinea dvs de a cantari si de a va face propria parere.

„Revista Istros a Muzeului Brailei a devenit o revista de scandal si o oficina in slujba fostului prodecan al Facultatii de istorie de la Galati, Ionel Candea si a finului sau Costin Croitoru.
De cateva saptamani lumea stiintifica romaneasca asista la conflictul public dintre Costin Croitoru, cercetator la Muzeul Brailei si dr. Mihaela Denisia Liusnea, conferentiar universitar la Facultatea de Istorie, Filozofie si Teologie a Universitatii Dunarea de Jos Galati, fosta profesoara a acestuia.
Totul a pornit de la un articol publicat de Costin Croitoru in ultimul numar al revistei Istros a Muzeului Brailei. Intr-un articol fara precedent in arheologia romaneasca Costin Croitoru ataca virulent cursul universitar publicat de conf. univ. dr. Mihaela Denisia Liusnea cat si pe aceasta doamna personal adresandu-i cuvinte deosebit de jignitoare.
Aparitia acestui atac la persoana intr-o revista stiintifica ce se doreste a fi elitista a scandalizat lumea stiintifica romaneasca care a avut diverse pozitii negative la adresa lui Costin Croitoru si a editorilor acestei reviste.
Deoarece Ionel Candea a fost inlaturat din facultatea de istorie si Costin Croitoru nu reusit sa ajunga acolo lector universitar, Mihaela Denisia Liusnea a devenit tinta atacurilor acestui pseudo-cercetator facut om de stiinta la apelul bocancilor.
Cam asa inteleg Ionel Candea si Costin Croitoru, vizibil frustrati, sa atace o colega de breasla, nerealizand ca un curs universitar apare si se tipareste cu acceptul Catedrei, Facultatii si Universitatii in care si cei doi au activat in trecut ca profesor, prodecan si respectiv student.
Gestul lui Costin Croitoru si al intregului colectiv de redactiei al revistei Istros a reprezentat nu numai un atac la o persoana ci si un atac la institutia Universitatea Dunarea de Jos din Galati.
Repercusiunile asupra muzeului din Braila si a revistei Istros sunt incalculabile pentru ca in acest scandal au fost antrenate mai multe universitati, muzee şi chiar Ministerul culturii, care nu contenesc sa ii trimita mesaje de sustinere si incurajare Denisiei Liusnea.
Regretabil este ca pe bani publici apar astfel de „articole” si ca astfel de demersuri aduc daune ireparabile prestigiului revistei Istros cat si Muzeului Brailei.

Scrisoare deschisa a Mihaelei Denisia Liusnea catre Costin Croitoru:

Domnului Costin Croitoru

Vă mulţumesc pentru extrasul pe care mi l-aţi trimis, acum nu ştiu dacă mie sau Secretarului Ştiinţific al Facultăţii la care lucrez, având în vedere formularea de pe plic, dar nu mai contează. Cert e ca nu secretarul ştiinţific a scris cursul, dar probabil frustrarea exprimată în final, că aş fi cadru didactic universitar şi dumneavoastră nu,  nu vă mai permite să fiţi coerent!!!
Mă văd obligată să vă răspund, deşi, sincer nu intenţionam, considerând că nu merită şi nu vă datorez nici o explicaţie, având în vedere lipsa unei minime decenţă şi  respect de care nu aţi putut da dovadă, faţă de cineva care v-a ajutat să vă finalizaţi studiile de licenţă, într-o perioadă în care o lucrare slabă vă era respinsă de toţi profesorii pe care îi aveaţi atunci. Totuşi, pentru că aţi insistat,  ţin să fac următoarele observaţii:
– Constat, că după încercarea de denigrare de acum câţiva ani, când mă acuzaţi indirect şi pe nedrept, că aş face cercetări fără autorizaţie şi că aş fi vinovată ca am un doctorat în istorie, relaţii internaţionale, argumentul invocat atunci fiind “am fost informaţi că….”, reveniţi cu aceleaşi frustrări se pare, deşi între timp aţi ajuns, din câte ştiu, la o altă instituţie, unde nu vă mai puteti plânge că nu puteţi să vă afirmaţi. Doar sunteţi foarte susţinut de naşul dumneavoastră, astfel că fără să fiţi realmente pe şantiere sunteţi în colective, fără să fiţi specialist publicaţi pe diverse perioade şi sunteţi cercetător fără să aveţi din câte ştiu o carieră în spate de cercetare autentică. În fine, am trecut peste mitocănie, aşa cum am trecut peste afirmaţia pe care mi-aţi făcut-o în faţă, vă citez: “Ar trebui să mai moară unii la Facultatea din Galaţi să încăpem şi noi ăştia tineri!”. Cred că nu mai e nevoie să vi se explice că nimeni nu ajunge pe un post prin moartea celui dinainte şi o moarte subită a unui om încă tânăr şi sănătos e cam improbabilă, nu credeţi! Preferabil ar fi să vă gândiţi să acumulaţi competenţele care să vă ajute! Şi să mai lucraţi la caracterul dumneavoastră care lasă mult de dorit!
– Revenind la subiectul acestui răspuns, lucrarea la care vă referiţi, folosind pentru autor iniţiale de parcă ar fi marcă de ţigări, este un curs universitar, dar cum nu suntem colegii în aceeaşi branşă, aşa cum vă place să credeţi, nu aveaţi de unde şti. Vă informez ca să înţelegeţi de ce nu l-aţi găsit în tiraj mare şi de ce nu avea rezumate în limbi de circulaţie.
– În ceea ce priveşte comentariile dumneavostră despre care singur recunoaşteţi că sunt la limita colegialităţii de breaslă  (nu vă pot considera coleg!), pot spune doar atât. Mă bucur ca aţi citit lucrarea şi aţi putut să scrieţi un articol, chiar şi prost, ca să vă justificaţi lipsa activităţii de cercetare reală sau ca să faceţi popularizare pentru propriile lucrări pe care le citaţi în note. Poate vă ajută să decontaţi ca activitate ştiinţifică la stagiul de doctorat pe care înţeleg că îl aveţi în desfăşurare la Iaşi. Din păcate însă va trebui să găsiţi o altă formulă să scrieţi o carte, chiar “amânând” demersul, deoarece nu puteţi rescrie o lucrare pe care nu aţi scris-o şi la care nu aţi avut nici o minimă contribuţie!!
Atât am avut să vă spun!
Numai bine!
Mihaela Denisia Liuşnea”